Koyaanisqatsi

Life out of balance - un elocopter survoleaza mut peste orasul adormit, noaptea tarziu, totul se afla intr-o amorteala vesnica parca, lumini in departare sintetizeaza un soare bizar. Stadionul are reflectoarele aprinse, chiar daca nimeni nu joaca. Luminile cladirilor se aprind haotic in departare, in timp ce un lucrator la centrala electrica fumeaza ingandurat o tigara, se uita pierdut la maneletele si calculatoarele din fata lui, si rasufla greoi, apoi isi apropie mana de frunte si in tacere isi plange soarta. Usile unui lift din NY, se deschid si din el iese o batanica ce zambeste fals, apoi isi continua drumul, in urma ei urcandu-se o multime de alti angajati ai aceleiasi companii. Un batranle aproape patetic incearca sa vanda bilete de vapor in centru, cu un zambet fortat si ochii afundati, plescaie sec din cand in cand, iar un tanar de culoare, la 2 metri de batranel analizeaza atent fiecare om ce ii trece prin fata. Un alt batranel se isi rade barba in mijlocul strazii, mimand oarecum saracia si disperarea, iar pe langa el trec doi parteneri de afaceri, femie si barbat, ce zambesc continuu. Prin multimea de oameni, un barbat cu o privire tragica, asculta tinerii parteneri de afaceri in glumele lor, si trece mai departe. O femeie in alb si rosu, se intoarce brusc si o ia la dreapta, rupand linile de oameni continue, in spate, umbra ei se pierde printre alte sute. O alta femeie, stand langa un gard incearca sa isi aprinda o tigara, dar bricheta nu se mai aprinde, loveste de 2 ori capatul inferior al brichetei, pierzandu-si privirea in multime. Geamul unei limuzine este lasat si o tanara blonda se uita la o cladire de stricla si cade pe ganduri, dupa cateva momente geamul ridicandu-se la loc, in reflecsie vazandu-se cladirea din otel si sticla. Un barbat de origine vizibil mexicana, se uita pe fereastra sa fara geam si incepe sa ii explice nevestei sale ceva important, nedeslipindu-si ochii de la multimea de pe strada. Intr-un cartier marginas, un pompier are un moment de ratacire si se perinda peste apa crugatoare in valuri minione pe soseaua plina de gropi, venita de la hidrant. O mana tremuranda intr-un pat de spital, cu perfuzia scoasa si cu un pansament patat de sange, se ridica timid, si este apucata de mana unei asistente, caruia nu ii mai da drumul, prin speranta de a fi totul bine. Un batran trece pri nfata unui cazion si se uita curios si dezgustat la luminile si fanatismul ce se leaga ce acesta. Bursa din NY este perindata de oameni ce se misca foarte repede, haotic, precum niste stafii, singrul lucru stabil fiind hartiile arucnate pe jos. Challenger decoleaza si explodeaza in atmosfera, iar varful rachetei ramane intact, in flacari.

Gogustein Ce GerVara

Sunetul unui tren molcom pe sinele comuniste, sunetul frunzelor fosnind in octombire cand suna aproape uscate dar tot se tin incapatanate de crengile copacilor, sunetul unei ape ce susura intre busteni batrani, aroma pe portocale in casa cand se anunta Craciunul, noaptea dinaintea plecarilor la munte, Requem (de Verdi), mirosul unui anticariat, aroma imbietoare a lumanarilor parfumate, noptiile de vara in care nu poti dormi si stai pe geam si se uiti in neant si te gandesti "ce oare face acest moment asa special", discutiile contradictorii alaturate de o sticla de vin bun, filmele de un dramatism ciudat, Australia, prima zapada, ploaia dupa o zi torida, imbratisarea mamei dupa o zi lunga, "The road to hell", diminetile cand te trezesti cu mao pe pieptul tau si cu nasul in barbia ta, umezita de respiratia lui, o crama, Lenin, certurile spontane, o carte buna, turele de rezistenta pe munte, vita in sange, prajitura cu visine, o gluma buna, marea in octombire, documentarele despre univers, mobila bunicii, Salvador Dali, vinerea, muzica in bucatarie, o mangaiere pe cap, citate din "There will be blood", apusul, Aerosmith - dream on, colectia de bilete de tren....

Oameni de InAlta Clasa

Postare atat de neimportanta pentru multi, prea multi, dar pentru noi, cei putini, o secunda.. un zambet .... un sentiment de prietenie.... o amintire rascolita din almanahul sufletului

Contagiosii:

Bea - este una din singurele fete care gandeste in adevaratul sens al cuvnatului. Uneori prea directa pentru o fata, si prea incapatanata, reuseste sa se ridice deasupra multora ce o critica. Cu bea am avut certuri pe mess mai mult ca oricine, despre cuvantul "a complacea" sau despre "aparentele ei", sau ea a fost singura care mi-a inchis un telefon in nas. Pentru asta bea, te voi pangarii toata viata ta mizera, te voi tara prin noroi si te voi face sa mananci mancarea pisoiului meu, dar pentru zielele petrecute pe malul Dambovitei mancand gogosi sau discutand despre existenta unui Dzeu, pentru petrecerile la care tipam impreuna, la frumoasa noasta amicie, te voi aprecia ca pe unica supravietuitaore a unui sistem mort, in care pitipoancele guverneaza cu o mana de fier - si unghi date cu roz :x
Amintirea de lux avuta cu bea este imortalizata in bucataria unei cabane in Busteni, cand bea era cam turta de beata, si venise la mine cu o sticla de vin cu cerinta de a o desface cu un tirbuson. Tirbuson nu aveam, dar cand bea a aflat , pe fata ei sa citit o mare oroare, vedeam corabiile scufundandu-se cataclisme avand loc, avioane prabusindu-se, oameni care se sinucideau, foamete, (nu nu vedeam Apocalipsa) - o vedeam pe Bea privata de vinul din sticla. Apoi dntr-o miscare bea sa prabusit, si-a imbratisat genunghi si a inceput sa se legene ca aia de la Gara de Nord. Ma gandesc acum, dak ii dadeam un cutit , murdaream podeaua. Mam uitat pe geam, nici o lumina deschisa, deci nici un vecin treaz ca sa ii cerem un tirbuson. Ii spun vestea tragica lu bea, si pe fata ei sa citit ororile holocaustului, nucleara de la Hirosima si prabusirea WTC. Apoi bea a inceput sa zica : Treb sa ii sculam, ne trebuie tirbuson. Asa a ramas o fata desteapta in mintea mea. Betiva... dar cu cap .

Cristinuca - Nici Dzeu nu a stiut cum e cristinica cand a facut-o. Este o enigma ce tulbura oceanele si face femeile sa avorteze spontan. Cris este in opinia mea mult mai complexa decat da sa se inteleaga, sub acel zambet continuu, sub acele standarde fixe impuse subtil de ea, este o persoana foarte stricta, ce posibil a gasit o formula magica a fericirii continue. Cand cris e fericita, rade, cand cris e suparata, rade, cand cris este indragostita (nepotii mei o sa o vada posibil indragostita candva) - rade, cand cris invata , rade, cand cris mananca, rade, cand cris doarme, rade, cand e la Sighisoara in cort, Cris sforaie. Cris iubeste muzica mai mult ca orice, de aceea cand vreodata aud AC/DC sau Guns, la ea ma gandesc. Ea nu stie sa joace Boltz, se imbata prea repede, doarme in baia mea, se sperie prea mult de BAC, nu stie la ce facultate sa dea, si gesticuleaza tot timpu cand vorbeste. Cris are un mare avantaj, asupra tuturor, e colega lu Alina :x. Totusi, chiar daca tot timpu ea rade, poti sa iti dai seama ca e suparata de la 1 mila marina departare. E copilul grupului, prin fericirea ce o emana zilnic. Vorba lu "cutarica" - friciti sunt cei ce o au pe cris in grup, sarmani aceia care o au in casa.
Amintirea mea asupra persoanei in cauza (scarpinici) - de fapt sunt doua ipostaze ale subiectului studiat - odata, vara parca era, si la Universitate asteptam un amic dar dau peste scarpinici, si stau cu ea cam 1 ora ca ea impartea pliante. In tot acel timp cred ca am vb cu cris vrute si nevrute, si din cate imi amintesc si despre iubiri inflacarate :)). In viata mea nu am vaz niciodata pe cris pasionata de .... barbati :)). O singura data pe mess mia zis ca e dragut un tip de 26 de ani, cea ce eu tot suspectez ca a fost o inducere in eroare. Si a doua amintire este despre o scarpinici ce uita tot, prima data aparatul foto, apoi telefonu, in decurs de o zi. Daca ar exista un clasament al celor mai zbunghii oameni pe pamant, cris ar concura cu Balaceanca Boys - sectia agitati. In aceiasi zi a trecut de la ras, de dimineata, la plans (pierde telefonu), la ras din nou (dupa 5 minute dupa ce pierde telefonu), la plans din nou (pierde aparatu), la ras iar (dupa 5 minute 30 secunde dupa aparat). EINSTEIN cand a descoperit teoria relativitatii sa gnadit la cris. Fericirea e relativa, asa e si cris.
"If you can't kill her, love her"

Alex (Na Pula) - Un om ce il vad luan "Na Pula" pana la adanci batraneti. Este posibil cel mai natural om care l-am vazut si pe care il voi cunoaste vreodata. Este omul care stie sa vorbeasca cand e nevoie, sare in ajutor, sare in fata trenului, sare in santuri pline cu reziduri, sare in garduri cu electricitate.. sare peste tot. Alex e prea sincer uneori, e uneori prea impulsiv, are un caracter specific unei placinte cu... carne. Asa, intre noi, din cand in cand il mai auzi "ma simt carnea!" - in traducere din limba placinteza - ma simt in pielea mea. Este tovarasu care se simte cel mai comod cand sta la mine peste nopti si zile sa ne uitam la maratoane de filme, si cand sormea se intreaba dc un baiat umbla prin casa imbracat ca la el acasica. Este toavarul care ma inteles cand imi venea sa imi iau campii, e tov care mia fost aproape cand nu voiam sa stie nimeni ce simt (emo-gay moments), e tov care ma facut sa cad cu bicla si cu care am fost dati jos din tren la Campina pentru cina cea de tihna. Caracterul lui de placinta ne incalzeste sufletele precum o placinta ne incalzeste stomacul. Este printre putini oameni pe care il vad si peste 10 - 20 de ani la fel de placinta ca acum. Cel mai funny lucru pe care il face e ca toarce.
Cand ma gandesc la alex ma gnadesc in primu rand la "na pula", apoi la tipu din tren, eu cu ice in drum spre valea alba, ei in drum spre sinaia, care dormea pe umarul lui Isa(Iza, Isza.. plm), si care uneori se trezea si radea si se culca la loc. Apoi este alex care lam cunoscut in fata la Uniri, in asteptarea lu Bea si Cris, care mi se aprea un om prea simplu, apoi cu timpul, cu narghileaua, cu filmele de la mine de acasa, cu majoratele celor mici, cu Bacul, cu plecarile in Ploiesti, cu Azuga, cu iarba, cu timpul, am devenit buni prieteni. Mai mult ca orice Alex imi aminteste de plecarea de la Sinaia cand n-ea dat jos la Campina. Cand a cazut el cu noada pe danbul acela, si eu "ALEX ... ALEX ALEX!" si asta, mort acolo de durere.. ridica o mana, si eu "E bine, hai sa plecam" - si ala tot murea acolo :)). Apoi cand fugeam spre telescaunul care aparea dupa un deal, dar, erau 3, si cand am ajuns acolo sa inchis telescaunul si nea luat o masina de filat zapada. Cand voiam sa coboram la Comarnic dar sa oprit trenu in fata unei gropi de vreo 5 metri, si Alex imi zice "Sari ca e putin, inchide ochii". Si cina de la Campina in care alex de necaz tragea mustar pe nas si pe gura. Alex e o placinta si nu mai mult, dar placinta tot timpu are cate o surpriza inauntru, cate un os, cate un ochi, cate un sobolan, ca dehh "se simte carne"

Pompy - Cand vine vorba de Pompy(du), numai amintiri placute imi vin in minte. Este un om intelept si este un om foarte bun la suflet, este nazist, vrea sa extermine evrei si tigani si mai presus de orice unguri, deci are un suflet mare. Pasiunile lui sunt datu cu placa, discutiile politice aprinse, filmele aproape bune, si Alexandra. Pompy este cel mai mare fan al lui Becali, in secret sub perna de acasa are un tabloas cu becali si se inchina la ea inainte sa se culce, la club are si un mic sanctuar de rugaciune pentru Becali, cu lumanarele chestii... se duce zilnic la Biserica sa faca acatiste si sa puna 100 lumanri pentru sanatatea lui si a oilor lui. Pompy(du) are o capacitate foarte mare ca om de a asculta, stie sa asculte un om, este un om ce apreciaza un lucru bine facut. Punem cadea deaocrd cu totii ca munceste prea mult, si este platit mizer, pentru cate face. Pompy este cel mai bun om pe care la vazut pamantul, in principiu pentru ca isi asculta nasul, si ca a deschis o banca ce nu cere inapoi banii. Un simt al umorului foarte bine dezvoltat, o capacitate de munca nemai-intalnita si o dragostea contagioasa pentru Alexandra. Un om pentru care zicala "Simplitatea este prima exprimare a libertatii" - este cu totul cuprinzatoare. Nu as putea spune ca pot sa imi imaginez o zi fara ca sa il aduc pe pompy in discutie sau sa nu vb cu el, ne face dependenti de el fratilor, incepe cu banii nostri si cine stie unde se va orpi? Pompy are un suflet mare, dar trebuie sa se duca la dentist neaparat.
A da si este si un barman foarte priceput, chiar daca tot timpu zice "da-mi bani fixi ce rog" si supara clientii. Pe pompy mi-l amintesc in mult prea multe ipostaze, dar cea ami supritoare e acea cand la Azuga, ia venit lui ideea sa fuga de mine si de negru, cu toata satra de tigani si sa ne lase sa inghetam in gara. Si dupa ce ne-au congelat bine, si am ajuns noi la cabana, hop si pompy fericit, la caldurica "ce face nasu meu?", "Tie frig?" "Ce ai patit?"... mda :-w. Prima intalnire cu pompy a fost la negru la Le Buchon, cnad imi tot pov negru de unu Pompy. Sincer imi imaginam unu cu brandu cat tevile de apa calda, si mare cat etaju, si cnad se pune la masa in fata mea, un anemic... pompy. El a intrat in vb cu mine stiu, ca imi zice ca semana cu Willmark, cu creasta mea de alta data. Pompy cu ocazia asta iti urez din nou LA MULTI ANI, de majoratul tau mult asteptat, sper sa treci cu bine peste BAC.

Cristi- Cristi este cel mai negru dintre noi. Alaturi de negru am petrecut zile si seri in care mancam seminte si bombaneam despre vrute si nevrute, cu el stateam in anul in care dadeam Bacul, peste program la Le Bushon, si mancam shaorma, cu el imi permiteam sa glumesc, cu el mergeam la KFC si cu el am fondat grupul BE MY FRIEND, dar tot cu el mi-am batut capul cand planificam plecari si cu el ma certam ca nu raspunde la telefon. Pe negru mi-l amintesc ca a fost bun prieten cu paulica, si inca mai e, dar sub acoperire, au inele din alea cu BFF. Negru este un mic naiv, observand putin reactiile si privirea lui, uneori tulbure, iti dai seama ca tot mai crede intr-o lume buna, intr-o lume in care oamenii sunt mai buni decat in realitate. Este un ospatar de exceptie, nu stie sa stanga nici macar un sfant, fumeaza prea mult, bea Pepsi, si are o burta cu burta.
Cristi e omul care ma scotea afara din casa cand eu invatam pentru BAC, si imi facea pe mess "MAMA LU GOGU: nu pleci nicaieri... treci si invata!". Cristi e omu care la ideea de a urca cu mine si cu Marius pe munte a intrebat, da noi acolo nu avem WC? sau "Da noi nu avem dus acolo, cum ne spalam?", cristi e omul care a cumparat o carcasa de telefon si si-a dat tot salariul, cristi e omul care a plecat in franta si cand sa se intoarca avea bagaju prea greu si a aruncat din haine la gunoi. Cristi e omul care la munte a desunflat un cactus. Cristi e omul care barfeste mai mult ca mine. Cristi e un negru, si e prieten cu un rasist.


Marius: Il "casatoresc" cu Bea, in a zice ca este cel mai cerebral prieten pe care il am. A citi un Dex-ul e precum ai incerca sa il cunosti pe Marius, orice om incearca, ajunge la o pagina oarecare, nu se plictiseste neaprat, dar se sperie de complexitatea lucrurilor, a limbajului, a lui. Daca as spune fiecare obicei notabil a lui, as folosii toate caracterele si nu m-ar mai lasa astia sa scriu si despre ceilalti, dar se stie ca se infrateste cu cristinica - adica sforaie, are o alura de om serios, se uita la blonde pe strada fara sa vrea, e "in love" cu J.Morrison si are predilectia de a castiga bani(si de ai cheltuii). Lui Marius iam dat filmu meu preferat si sa uitat odata juamte la el dupa 3 luni dupa ce ii lam dat, si apoi cealalta jumate duap 1 an, si a zis ca la impresioant :)). E complexat sar zice ca bate mai mult spre Cristi la culoare, e un om foarte practic si e un mare "rece". E un om ce bea rar, dar bea ceva de calitate mai tot timpul, sustine ca nu se imbata repde, dar cu toti stim ca pe sestache arunca bautura in chiuveta numai ca sa rada de noi ca suntem turta. E omul care la cabana Omu a trezit o camera intreaga de 40 de oameni prin sforaitul lui. E omul cu care am urcat prima data pe munte, sar zice ca a fost acolo cand am considerat cel mai frumos mom de pana acum in viata mea.
Prima amintire cu marius este din liceu, era prietenu lu Geani si nu il suportam ca era cu nasu pe sus ziceam. De ziua mea de nume in 2006 a vrut sa vina si la rugat pe sorinel sa vada dak poate veni, dar eu nu mai aveam loc in cabana. Apoi pe 1 Decembire la Le Buchon cu sorinel a venit si el, si incet parca am inceput sa vorbim, ca intr-o zi sa aiba drum pe langa mine si sa imi zica, sa mergem sa facem niste afise cu motoare la imprimanta color. Atunci in drum spre centru am dat de un nene care nea cerut sa caram un cosciug, si asa am primit 50 ron si iam spart la Le Buchon pe mancare buna. De atunci il consider "special needs" pe Marius. Amintirile abunda precum nori pe cer intr-o zi mohorata. Este un om inteligent si nu ii e frica sa o arate, nu este un om simplu de inteles chair daca uneori pare un om simplu. Uneori in viata lucrurie cele mai mici si cele mai simple sunt cele mai greu de vazut si de inteles. Cu marius am urcat si cu Claudiu si am vazut pe munte cum la 10 metri cum pamantul a fost trasnit, si am simtit electricitatea in picioare. Cu el am urcat pe Valea Alba, chair daca toti ziceau ca e prea greu ptr noi. El ma certa ca nu mananc pe munte deloc si ca o sa mi se faca rau. Cu el beau seara cand tot orasul se agita, in refugiul carismatic Argentin.
"Viata e placuta. Moartea e pasnica. Tranzitia e, insa, problematica."

Sorinel - Odata, de mult un batran a plecat cu oile la pascut. Cand se insera, pleca cu oile inapoi acasa, dar in drumul sau lung al transhumantei vazu in departare o fiinta ce se apropia. Din ce in ce mai multiu oieri se adunara sa pentru ca nimeni nu vedea ce era cu adevarat, apoi prin magie incepura fiecare sa strige: E un extraterestru, E o nava spatiala, E Basescu, E mama (?)...... NUUUUU... eeee o vacaaaaa, dar nu orice vaca, este Sorinel. Pe sorinel il poti doar admira pentru spiritul sau altruist, pentru nevoia lui eterna de iubire din partea Alinei, pentru felul in care ne chinuie cu asigurarile lui, pentru faptul ca stalceste S-ul, pentru faptul ca tot timpul e la momentru potrivit prezent. Sorinel e singurul (in afara de nasisu) care asculta manele de placere, uneori ce-i adevarat, el stie sa toarne sare, sprit, lamaie, acid sulfuric pe rana, mai ales cand gogu greseste un traseu pe munte, cand sorinel sugera alceva, sau cand gogu uita portofelu pe etajera magazinelor din Bulgaria. Prima intalnire avuta cu sorinel a fost la el acasa cand am plecat cu giani la peste. Cand lam vazut prima data, mi sa parut un tip "de cartier" si nu prea am vb multe cu el atunci. Stiu ca era asa de atasat de sticla de vodka incat sa suaprat pe Emil cand a arucnat sticla goala in apa. (aici sorinel va zice: mai era putin dar nu stiti voi). Prietenia am legat-o in timp, e singurul prieten caruia ii port un respect "spcial", si singurele dati cand ma suapr pe el e atucni cand se cearta cu alina si isi face singur rau. Amintirea cea mai vie cand ma gandesc la sorin isi are radacinile in excursia de shoping in Bulgaria. Venea ziua lu Negru si a lui Pompy - Martie 2007 - si eu si sorin plecam dis de dimineata la Russe sa cumparam bautura si mancar... mai putina. Ajunsi acolo luam 3 kg de fistic cu 20 de ron :x, si o gramada de alte chestii in limbi diferite. Cand sa mancam si noi ceva ne ducem la un mini-fast-food si in engleza icnerc sa zic ca vreau niste chiftele de vita. Bulgaroaica ??? nimic, eu .. arat cu degetu... aia.. nimic.... la care sorinel indica burta, apoi gura apoi isi freaca stomacu ca a mancat. La care aia "chiftale?" ...
"Romanski nu?".. Mda, si in drum spre casa ne suna negru sa ne zica ca nu mai mergem la munte, si ca noi faucsem cumparaturile degeaba. Atucni sorinel era sa ne kilareasca pe amandoi ca apasase acceleratia in speranta sa il prindem pe negru sa il omoram. Sorinel esti uneori prea om, de accea te respectam inainte sa te aruncam in cazanu cu smoala


Zoom - Intr-o viata poti avea trei lucruri - poti sa fi fericit, poti sa fi bogat, sau poti sa il sti pe Zoom. Mult prea putini sunt cei din urma pentru a putea sa te bucuri de primele doua. Zoom sta la tara, de dimineata se duce sa dea cu coasa pe camp, pe amiaza ajunge acasa, si seara iese prin sat la discoteca cu vreo tarancuta. Zoom are un nume predestinat, zic eu, ii place sa studieze oamenii, sa le cunoasca obiceiurile, sa le dea Na Pula. Hobyurile lui sutn statu in gara peste noapte, infometarea in Piatra Mare, berea, cartiile bune, filmele bune, femeile bune, cersitul, Tavi si semintele. Zoom are o fizionomie specifica unei veverite, chair daca el sustine ca suntem paranoici, el are o moaca de veveritoi tta ziua, nu cum zice alex, de maimuta. In casa la el exista cam vreo 5-6 bibelorui cu veverite, ce imi intareste teoria. Prima intalnire cu zoom a fost oarecum cea mai recenta, fata de restul contagiosilor. Plecasem cu Adi de la facultate pe Piatra Mare, si cand sa ne punem cortu, vin aia de la cabana si ne trimit mai jos. Cand sa coboram, zoom si andra urcau, si andra ne zice "veniti langa noi!" si nu iam mai vazut ceva timp pe ei doi. Prima persoana pe care am vazuto e Mike si Termi, un betiv simpatic si un termi terminat mental, rokari amandoi la parima vedere. Vine zoom si andra, adi cu emil pleaca sa pape si eu raman cu ei. Deschid o conserva de mazare cu pui si ma uit la ei, amarati si infometati (pe vremea aia zoom chair parea un tip gen homeless) si imaprt cu ei mancarea. Atunci intre noi sa legat o piretenie precum intre noada lu alex si dambul de pe partie. A urmat plecarea de la piatra craiului in care mam facut praf, muci, turta la care ma invitase zoom, apoi a venit el in Bucuresti, iam prezentat orasul, si cu timpul, cu venirile lui si plecarile mele la ploiesti(pitesti) neam intovarasit. Zoom este un tip cult, chair daca e ploiestean, mai sunt si oaze in desert nu? Alaturi de el am inventat doua bancrui seci "Man team stropit?... Nu man ma scarpinam" sau "Man ai dinti mari?.... Am (h)am (h)am (h)am " Este omul cu care pot povestii si pot vorbi o gramada, chiar daca ma face ofticos si nu ma suporta cand nu sunt dormit, dreaq nici viata nu ma poate suporta atunci. Zoom are un simt al umorului foarte bine dezvoltat, chiar dak uneori nu e pe gustul tuturot, mai ales a lui Bea de dimineata, cand o face emo ca poarta adidasi ca el. Cu zoom am inecat o valea in fum pentru a afuma un carnat, si am planuit sa ne batem cu un urs. Pentru putinul timp de cand imi e prieten, simt nevoia sa ii multumesc pentru toate clipele "true" si toate amintirile incrustate in timp, pe vecie. Zoom are 3 testicule, dar folosestie doar 4.

Alexandra - Sora lui cristi si finuta mea, iubirea lui Pompy. Pentru a o intelege cu adevarat pe alexandra, trebuie sa il intelegi pe Pompy. Multi au ramas socati de familia de broaste, altii de atasarea lui Alex fata de Dex, pe cand Wacacanita statea acasa saracuta :-w, multi de firea oarecum diferita de majoritatea fetelor. Precum o raza de soare, Alexandra este o persoana foarte vesela, cu o obsesie contagioasa pentru telefoane, pentru broaste si pentru ironizarea trendului emo. Este cea mai studioasa dintre contagioasi, dar si cea mai muncitoare, posibil vazand banul ca singura iesire din unele situatii de criza. Simte oarecum responsabilitatea de a devenii ceva in viata, si este in multe cazuri impinsa de la spate pentru a dori si mai mult de la viata de catre Pompy. Este complet diferita de Negru. fizic si mental, mananca in prostie seminte Nutline, bea pepsi cat o familie intreaga, a preluat de la Alinuta mania fardurilor, dar nu simte nevoia lor neaparata, si ii place sa mearga la shoping, facand fiecare zi de cumparaturi un cosmar comun pentru barbatul din pompy. A indragit toti prieteni nostri, a fost mereu sustinatoarea iesirilor in oras, se oftica cand pierde bani si are un zambet permanent pe fata. Imi amintesc de ea ca o fata ce ii purta o dragoste nebuneasca lui Pompy, si invers, in ciuda faptului ca toata aceasta poveste frumoasa era in umbra marelui Dl Alexandra, sau "tactu" si a subalternelor lui "Mariana - Cosanzana" si "Godzilo-Tantza". Iubirea ne aduce mai aproape uni de alti, Aelxandra ne aduce mai aproape de conturile la Pompy Bank

Alina - O persoana a contrastelor, cu un caracter foarte bine conturat, in multe situatii foarte calduroasa ca persoana, iubitoare cu Sorinel, vizibil dependenta de dragostea lui, dar si o persoana impunatoare, ce uneori e prea stricta si prea tentata sa impuna. E o persoana cu care poti vorbi, este oarecum o persoana ce stie sa asculte si sa dea si sfaturi, are mania BAC-ului, si este este permanent idolatrizata de Alexandra. In mare vad ca prietenia lor ar putea sta, nu numai in realtia "esti prietena lui Pompy, si Pompy e prieten cu Sorin" si este oarecum independenta, prin caracterul lor asemanator in multe aspecte. Pe Alina mi-o imaginez tot timpul imbracata in alb, vesnic o persoana cu suflet de aur, dar nici decum naiva, chiar vicleana, prin zambetul ei aparent inocent. Este singura persoana care l-ar merita pe Sorin, caci este cu adevarat iubitoare. Este tentata sa duca o viata conform timpului, sa respecte moda, sa aiba gelozii neintemeiate, sa planga la simpla adiere a unu zvon rautacios, sa isi "vopseasca" frumusetea doar pentru ca ea nu o considera indeajuns. Mult timp am vazut o paralela intre Alina si Madalina, si uneori ii cunosc fericirea lui sorin, inteleg de ce zambeste mai tot timpul, dar stiu si munca de lamurire, sau incapatanarile pe care trebuie tot timpul sa le mascheze sub acelasi zambet subtil. Alina imi da impresia de o viitoare actrita, o persoana care a avut incredere in oameni, dar nu a avut in ea. Alina e o persoana ce inca se ascunde, de lume, sub tabieturi, sub ticuri, sub incapatanari, sub vorbe si zambete, se ascunde o alta, mareata, mandra si iubitoare Alina.

Ionelia (Yo) - Cea mai recenta "contabioasa", se simte onorata sa fie printre restul. Yo este posibil cea mai firava, cea mai discreta, cea mai timida fete pe care le cunosc cat de cat. Are un pesimism inascut, si este poate mai puternica decat multe persoane, dar doar atunci cand este cu adevarat convinsa ca nu poate rezova problema altfel. Este o persoana melancolica, o vad, scriind carti in viitor, romane de dragoste. Yo este dominata de sentimentul dragostei, o vad facand sacrificii nemaiintalnite pentru dragoste, in general. Vrea sa ruce pe munte alaturi de Marius, asculta rock alaturi de Marius si incepe incet incet sa citeasca acel dex, si inca nu s-a speriat. Asta e poate unica dovada vizibila ca este o persoana cu un caracter, in formare, puternic. Este speriata oarecum de lumea noua in care a ajuns, de oamenii uneori atat de rai, de obiceiurile si uneori daca te uiti la ea, este ca un mic copil ce este uimit de ce o inconjoare, ce vrea sa cunoasca cat mai mult, care vrea din propia ambitie sa... (stai sa rasuflu) arate lumii ca "are cu ce" :)). Yo se da cu placa, are fundu alb tot timpul, imita Madagascar 2 - "I'm a women, I'm atractive" , ii plac pisicile si viseaza la calatorii. Este genul de persoana care va ajunge sa spuna "As vrea sa scap de tot, macar 1 zi, e prea mult". Yo este o sentimentalista si o persoana exceptioanala prin simpla prezenta.




In concluzie, nu poti caracteriza un om, fie el prieten, ruda, sau simplu cunoscut, in doar cateva randuri. Fiecare dorim sa auzim numai lucruri bune zise de noi, dar in realitate nu suntem doar oameni buni. Fiecare dintre cei enumarati, sunt niste contagiosi, boala lor eterna si posibil tratabila, depinde de om, este ca imi sunt prieteni. Acum hai sa ne relaxam sa luam o bucata de placinta... fara suparare Alex.. iti mancam familia.