Butoanele albe sunt invartite pana cand lumina apare pe diofuzor... dar dispare in lumea subterana... am terminat... nam uitat nimic? Nu. Usa se inchide usor si chiele se scutura zgomotos in alt buzunar acum, sigur nu am uitat nimic si zambesc ... este devreme inca si incep sa urmaresc linia discontinua de pe o strada intunecata, rupandu-ma de lumea aceasta pentru a zbura pe bucati de asfalt albe ce deliniteaza doua lumi... dreapta si stanga. Totul se misca repede, in vortexul acela capul iti vajaie si rasetele incep a plange, zambetul isi prelungeste buzele la infinit... iar tu este pe o strada fara lumini in fata caminului de arte, crezand ca soarta te aduce tot timpul in locurile in care incepi sa o constientizezi. Este devreme... si vinul moxian va da dureri de cap, dar momentul spune sa intri in acea cladire precum o Biserica, in urma lasand o lume pagana... Urcand scarile ciobite in parti, duci acelasi dor de munte, de anitsocietate, de rebeliune, de ura celora ce exista si de iubirea celor ce nu. Destinul a facut de mult intr-un tren vechi, ca radacina umanitatii sa patrunda mai adanc in egoismul sufletesc... prin prietenie. Esti aici... acum, in fata altei lumi, te zdruncini putin in fata unei usi murdare de marker negru, si realizezi ca totul acum este sansa, totul este libertate, pentru un moment vei putea respira... vei putea rade fara sa vrei, caci numai sansa tea adus pe acest drum drept... acest pasaj drept. Optimistul va fi langa tine cand vinul te va lua, artistul va visa la o lume prea ingusta, altruistul isi va legana capul in ritmul muzicii, rebela isi va urla libertatea intr-o agitatie maniaca, pictorita cu chipu-i pur va zambi subtil cand pe obraz fotograful ii va asterne un sarut. Poate o lume prea pustiita de realitate, o casa... un camin al viselor, plin de ralitate. Duci inca un pahar la gura si inchizi ochii, dar nu... ai uitat ceva la club... iar totul se sparge, caci acea linie intre drepta si stanga, era intreprupta si incet realitatea si-a facut loc in visul tau... precum apa isi face loc printre bucatile de asflat alb... in final existand nu dreapta... nu stanga... ci soseaua intreaga pe care poti merge... sau poti a te intoarce sa o schimbi cu alta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu